Category Archive

Nota:Acest text este pur fictional si nu are nicio legatura cu mine sau alte persoane.

Am fugit! Am fugit ca de dracu’! Si mi-e rusine! Mi-e rusine! Mi-e rusine!

Am lasat-o acolo, zacand pe jumatate despuiata. Dar nu din cauza mea! Nu, nu! Era cald, da, foarte cald, canicula ce mai! Iar ea statea intinsa pe cearceaful alb, foarte dantelat si oaches asa cum se facea pe vremuri. Si ce vremuri domne’! Strigate, lupte, razboaie, tot tacamul! Toti niste eroi! Da, acei eroi de care nimeni nu ma tine cont, pierduti in negura vremii…

Stalingrad, Odessa, Marasesti, Calugareni, ce batalii domne‘! Ce istorie! Sangele de jun inca mai imi umbla prin vene! Dar ea? Cum ramane cu ea? Sa ma intorc? Sa o dau uitarii? Sa o las in mahalaua aia? Sa fiu curajos, sa nu fiu?Doamne, cat ma roade! Si chiar daca as vrea…cum sa ma intorc la casa aceea micuta, cu tencuiala cazuta, lasand sa iasa la iveala acele caramizi rosiatice innegrite de vreme? Cum as putea intra pe poarta aia ruginita si cum as putea pasi prin gradina aceea neingrijita? Si, da! Cum as putea sa dorm, stiind ca oricand acoperisul ala putrezit ar putea sa-mi sparga scafarlia sau sa-mi striveasca trupul? Cata primejdie, ce aventura! Cate amintiri, cata viata curgand prin venele astea mov si noduroase!

Sa ma indrept sau nu spre ea? Sa mai stau aici, in semi-intuneric, pe treptele astea jegoase ale bisericii asteia pure, inalta si plina ochi duminica si de sarbatori?

Dar ce-mi vad ochii! Cumetre, vino-ncoa! Da-mi si mie din posirca aia pe care o tii la gura! Nu te mira, barbosule, avem amandoi doua mainii, doua picioare, 20 de degete, o dorinta nestavilita de a bea alcool si de a hoinari de nebuni prin orasul asta zdrentaros!

Da, asa, asa! Da-ncoace cumetre, fie-ti inima buna si sufletul plin de alcool! Ce bei acolo? Nu-mi spune! Asteapta, asteapta!

„E rom!”

Ba e pe dracu‘! Cum sa fie rom, cumetre? Nu vezi ce gust are? Ce mireasma…parca ar fi un…nu stiu..Ah, da! Seamana leit cu mirosul pielii ei! Da, scortisoara! Si cirese!

Nu te uita la mine ca la un nebun cumetre, ca nu sunt! Jur pe sfanta cruce ca nu sunt! Nu vezi? Costum gri, batista in buzunarul de la vesta asta mirobolanta, pantofii astia negrii luciosi si palaria, desigur, palaria… Ah, da’ unde mi-e palaria, cumetre? Aoleu, palaria mea neagra, vigoarea mea! Uite-o! Da, neispravita! Zacea acolo in dreapta, langa trepte, in praf, ce jeg si in orasul asta!

Dar de ce te ridici cumetre? Vrei sa pleci? Un’ ai sa te duci? Vino-ncoa sa terminam sticluta asta blestemata! Hai, ca mai e o ora pana se face ziua! Ce farmec mai are orasul asta fara betivii si boschetarii de alta data? Fara jegul, zdrentele si duhoarea lor? Nu dezerta! Te implor, nu o face! Doar nu vrei sa faci de ras aceasta breasla minunata, asa-i? Invata-ma maestre, invata-ma! Promit sa fiu ucenicul tau pana la sfarsitul vietii tale! Nu ma privi cu scarba! Dar m-am gandit mai bine…duceti-va dracu‘ si tu si ea!

Avem tara pe care o meritam! Da, a devenit deja cliseu, dar pe buna dreptate, cum spunea o cunostinta: “inteligenta s-a nascut la tara, dar a murit la oras.”  Suntem mici si vrem sa-i imitam pe cei mari. O facem cu prost gust, iar cei mari, care ne sunt noua aratati la tv, sunt de fapt cei mici. Daca cutreieri pe hi 5 gasesti zilnic tot felul de talentati si talentate, de jmecheri si sukari si mai ales DIVE -sunt la moda acum. Din pacate, vina este acelora care promoveaza asa-zisele vedete, desi cand m-am uitat ultima data in dex, am gasit urmatoarea definitie:

VEDÉTĂ, vedete, s.f. I. 1. Actor sau actriţă care deţine un rol principal într-un spectacol, mai ales într-un film (şi se bucură de renume, de mare popularitate); sportiv de mare talent şi popularitate

Sau conform NODEX:

VEDÉTĂ¹ vedéte f. 1) Artist vestit (mai ales de teatru, cinema); stea.

Deci cum puteti afirma ca orice cantareata de doi lei este vedeta si sa spuneti despre Marcel Iures ca este actor? Vedete nu sunt nici Janos Szekely, Goga si alti giocatori cu reputatie locala.(atentie, nu nationala!) Vedete sunt Hagi, Gica Popescu si Dan Petrescu.(cu reputatie internationala) Bine ca ajung sa termine Jurnalismul toti cioflingarii!

Ii inteleg pe profesori ca sunt foarte pasionati de ceea ce fac, dar i-as ruga cu aceasta ocazie-chiar daca nu ma citesc- sa puna accentul pe utilitate(aici ma refer exclusiv la manualele pe care le scriu/le recomanda). Un student are de invatat pentru o sesiune in jur de 2000 de pagini(fara aplicatii). Din care utile si interesante putem trece cu indulgenta  maxim 700-800, reprezentand putin peste 30%. De asemenea, ducem lipsa de scheme, cuvinte cheie, optimizare etc. Dar ce inseamna cele 2000 de pagini mai exact? 6000 de minute, 100 de ore, adica 50 de zile daca citesti/inveti 2 ore pe zi. Din pacate, dupa cum stie toata lumea, anumite materii, necesita si a-2-a citire. Va las pe voi sa faceti calculele. Nu mai vorbim aici de scheme, caci daca stai sa faci si scheme atunci iti poti lua adio de la viata personala.

Stau si pandesc fiarele din umbra.

Sunt zdrobiti cei ce incearca sa viseze.

Sunt ostaticii sperantei si deznadejdiei.

Mor cei multi cu sufletele mari si portofelele goale.

Sunt mult prea putini si plini de lacomie.

Imperii se cladesc.

Cumpara si vinde vise.

Incalca legi dar nu si pe cele nescrise.

Isi respecta stramosii nu si generatia.

Stie destule, insa nimic.

Vede ceea ce altii nu.

Viseaza cu picioarele pe pamant.

Se straduieste sa scrie.

P.S. Nu este poezie.

Din pacate, nu am citit atat de multe carti incat sa pot pune zilnic cate un fragment.

“E mai bine sa nu te deosebesti de semeni. Prostii si uratii se bucura de toate pe lumea asta. Stau relaxati si casca gura la spectacol. Daca nu cunosc sensul victoriei sunt scutiti cel putin de cunoasterea infrangerii. Traiesc asa cum ar trebui cu totii sa traim-neperturbati, indiferenti si fara nelinisti. Nu-i ruineaza pe altii dar nici nu sunt ruinati de altii.”

Basil, Portretul lui Dorian Gray, Oscar Wilde

Ma doare capul. Nu stiu de ce. Poate pentru ca mi-a crescut tensiunea. Poate pentru ca am baut doar un pahar de apa toata ziua. Poate pentru ca il citesc prea des pe Becali. Poate ca ar trebui sa citesc doar Prosport. Poate ca am avea nevoie si de un ziar de sport, nu numai de  tabloide. Poate pentru ca m-am batut cu mustele ore in sir. Poate pentru ca cerul e alb si stelele albastre. Poate pentru ca nu mai am rabdare sa vad un film. Poate pentru ca am uitat sa ma duc la biblioteca ase-ului. Poate pentru ca sambata am examen. Poate ca o sa-l iau. Poate ca nu.

Credem in presa si televiziune, dar atunci cand vine vorba de Dumnezeu stam pe ganduri. Urmarim cu mare atentie documentare pe discovery, history si alte canale de gen, citim totul soiul de coduri si alte conspiratii si tindem sa luam informatiile drept adevarate fara a avea si o a doua sursa de informare.

Tata imi spunea in urma cu ceva timp: “De unde esti asa sigur ca ochelarii  iti arata lumea asa cum este ea?”

Adevarata dezinformare porneste de la noi si de la faptul ca suntem superficiali, incapabili si lenesi de a cauta. Arhicunoscuta expresie “crede si nu cerceta!” lansata de Biserica Catolica si contestata cu mare indarjire in zilele noastre, insa  preluata de noi, pe nesimtite, ne face acum sa parem stupizi si ne reduce practic la tacere.  Un spectacol hilar de altfel. Ferice de cei ce-l privesc!

Atunci cand vorbim despre istorie universala, noi europenii, o reducem la istoria noastra. In liceu, imi amintesc ca manualul de clasa a-9-a incepea cu civilizatia cretana, lasand deoparte civilizatii precum cea egipteana si mesopotamiana(sumerieni, babilonieni etc.) Cei care afirma sus si tare ca suntem net superiori ar trebui sa-si aminteasca ca hartia, Confucius, Sun Tzu, Marele zid chinezesc si miniatura au aparut in China, in timp ce actualul sistem, cu ora de 60 de minute, ziua de 24 de ore si saptamana de 7 zile, precum si cercul de 360 de grade au fost create de mesopotamieni. Indiscutabil, Antichitatea pare sa le fi apartinut lor(cel putin pana la un anumit punct), insa nu putem spune ca au castigat clar, la fel cum nu putem afirma cu certitudine ca Adrian Diaconu i-a fost net superior lui Chris Henry.

Spunea J.J. Rousseau in Contractul Social publicat in 1762. In ultimul deceniu, se poate observa o restrangere a libertatii omului. Ceea ce este cu adevarat interesant este ca el singur si-a impus legi sau reguli pentru a se proteja de un inamic invizibil, in cazul nostru teroarea. Practic, totul se intoarce ca un bumerang. Am ajuns la o asemenea libertate incat ne temem de ea. Omul a luptat timp de mii de ani pentru a fi liber, iar acum, dupa ce si-a castigat acest drept nu stie ce sa faca cu el, asa ca da iama, buluc-buluc, in credite pentru masina, casa, nevoi personale etc. In alta ordine de idei, imprumuti 100.000 de euro, iar peste 25 de ani, cand tragi linie, observi ca ai

platit in total 200.000 de euro. Nu pun la indoiala necesitatea lor. Dar totul trebuie facut cu masura, cumpatat. Pentru ca libertatea pentru care au luptat cu atata indarjire stramosii nostri sa nu fie pierduta in lupta cu aceasta sclavie de tip modern.

Furatul ar trebui promovat ca sport national in Romania. Sau macar sa se constituie un organism, FSF(Federatia sportiva de furat), care sa-i determine pe oameni sa treaca la profesionisti. Caci, furatul la vedere e de prost gust, scarbos, insipid, inodor si incolor, practicat de indivizi cu IQ subunitar. Toata stima pentru cei care fura cu cap! Dau dovada de inteligenta si creativitate, elemente pe cale de disparitie in era robotilor. Bine, acum sa nu credeti ca iau apararea gainarilor, ci ma refer la cei care fura/au furat  in stil mare, cum ar fi Vantu de exemplu, sau Soros.

In alta ordine de idei, mai nou furatul nu mai e o chestiune imorala, a devenit legitim. El nu mai implica probleme de constiinta, pentru ca cei care fura au invatat sa dea ceva la schimb,-sa zicem un 10%- care actioneaza asupra lor ca o spalare de creier.

Bunicuta CEC, revenita recent din moarte clinica, cu un nou look, un pic tunsa pe ici pe colo, isi propune sa devina dintr-o casa de economii si consemantiuni o banca in adevaratul sens al cuvantului. Unii vor rade, dar banca are obiective serioase dupa cum se poate citi mai jos..

“Verdele inseamna viata, sinceritate si renastere”, a afirmat presedintele CEC Bank.
“CEC Bank si-a modernizat peste 30 din 1.404 sedii, iar pana in 2010 vrea sa isi renoveze toate unitatile. Vrem sa aducem toata reteaua CEC Bank la standarde europene”, a adaugat Ghetea.
Banca are in prezent un portofoliu de depozite de peste 2,7 miliarde euro, peste 600.000 carduri si 3 milioane de clienti.                                                                                                                                            Pe termen lung, banca doreste sa devina o banca comerciala puternica, care sa poata oferi clientilor sai toate serviciile bancare. Nu e simplu, de la o banca de economii sa devi o banca comerciala. Trebuie sa ai acel know-how, si CEC a dat dovada ca incearca”, sustine Ghetea.

Statistica este o boala cronica. Se infiripa adanc in subconstient si actioneaza mai ucigator decat Ebola. Lacomia si egoismul cresc direct proportional cu numarul vizitatorilor. Odata ce-i obtii, vrei sa-i pastrezi cu orice pret si atunci risti sa te distantezi de insasi principiile si scopurile ce te-au determinat de la bun inceput sa dai viata unei idei. Pasiunea pentru un lucru vine din inima. Voi scrie mai rar, dar mai bine. Sau cel putin ma voi stradui sa o fac.

Nu vreau sa ajung unul dintre acei sclavi ai blog-urilor gata sa-si vanda sufletul pentru 100 de vizitatori in plus.

“Cuget, deci exist!”

 Am tot respectul pentru laureatul premiului Nobel si pentru cartea sa “Ma numesc Rosu”. Banuiesc ca toti ati vazut afisele din statiile de metrou sau autobuz in care era anuntata venirea lui Orhan Pamuk in Bucuresti. Insa, asupra posterului original s-au facut cateva modificari. Ei bine: Mihaela Radulescu vine la Pamuk! Da, chiar ea, va vine sa credeti?

http://pamuk.curteaveche.ro/

Putini au auzit de Nicolae Malaxa (n. 1884, Vasul, -  d. 1965, New York)

Pentru inceput cateva cifre:

Avere estimata: cel putin 500 de milioane de dolari.

100 de milioane de lei a fost suma pe care i-a dat-o regelui Carol al-II-lea.

“Majestate, industria grea va este profund recunoscatoare pentru tot ce ati facut si va rugam sa primiti aceasta suta de milione de lei ca o modesta contributie pentru operele de asistenta ale Palatului”.

Intre 300-1000% profit pentru uzinele Malaxa din Bucuresti.

Cu ce se ocupa:

Industria grea.

Intre 1923-1927 a construit cea mai performanta fabrica de material rulant din Europa. In anul 1933, livra locomotiva cu numarul 100 catre CFR.

In paralel cu productia de locomotive, Nicolae Malaxa construieste fabrica de tevi din otel fara sudura(actuala Uzina Republica), care la acea vreme era cea mai moderna fabrica de tuburi laminate din Europa, aplicand pentru prima data pe continent procedeul american de laminare “Stiefel”.

Intre anii 1937-1938, Malaxa a construit fabrica de munitii, artilerie si armament in incinta fabricii de material rulant. Uzinele Malaxa au produs pe baza unui plan general de aparare a tarii, munitie de artilerie, armament si tanchete proiectate dupa conceptie romaneasca.

Malaxa a initiat si implementat in Romania industriile: de aparataj pentru material rulant (1939-1943); motoare Diesel (1935); transmisii mecanice pentru automotare, inclusiv sisteme de comanda (1936-1937); tuburi de otel fara sudura (1937); locomotive Diesel pentru CFR (1938); aparatura optica (1938).

Guvernul i-a acordat credite de stat, avansandu-i capitalul, iar apoi ii cumpara productia solicitata, asigurand producatorului profituri substantiale.

Malaxa a fost un simpatizant al miscarii de extrema dreapta si un finantator al aproape tuturor partidelor politice, inclusiv al Garzii de Fier si al Partidului Comunist Roman.

Intre 1945 si 1948 transfera sute de milioane de dolar in banci americane.

Uzinele Malaxa sunt redenumite de catre comunisti “Uzinele 23 August”.

In anul 1948, emigreaza in Statele Unite, stabilindu-se in orasul New York. Tot in cursul acelui an, senatorul republican Richard Nixon (viitor presedinte al SUA) a incercat sa introduca in Congres o lege care sa-i permita industriasului sa obtina dreptul de sedere pe teritoriul american dar Congresul s-a opus.

Autoritate nationala pentru restituirea proprietarilor le-a inmanat in septembrie 2006, titluri de despagubire mostenitorilor industriasului Nicolae Malaxa, in valoare de 1.080 miliarde RON (432 milioane de dolari).

surse utilizate: wikipedia.org

Nimeni nu mai vrea sa bea bere in fata scarii, toata lumea vrea in cluburi de fite cu Chivas Regal de 21 de ani pe masa. Nu mai avem timp sa dam telefoane. Uitam sa zicem multumesc, chiar si “La multi ani!”. Nu mai facem vizite, iar de iesit din casa o facem din ce in ce mai rar, si atunci, cu scarba. Suntem superficiali si tindem sa devenim robotici. Muncim, muncim si iar muncim! Nu ne mai bucuram de timpul liber si facem din ce in ce mai rar gratare. Nu mai jucam carti si nu ne mai strangem mai multi decat la petreceri. Traim in lumea “cum sa faci bani”. Cel mai grav este ca suntem incurajati sa ne autodistrugem… 

Intr-o metropola europeana, cum de altfel se presupune ca ar fi si Bucurestiul,-sic!-rezultatele ultimului recensamant au aratat un lucru paradoxal, si anume, ca populatia Bucurestiului a scazut in ultimii 10 ani cu aproape 200.000 de locuitori.

“Pei bine mai nene si unde e paradoxul?”

Sa ne gandim o clipa… 1998= x masini, 2008 = 10x masini.  Ok, deci lumea si-a luat masini pentru ca a aparut leasingul, s-au imbunatatit conditiile de trai, etc. Teoretic, suntem cu 200.000 mai putini, avem de 10 ori mai multe masini, imposibil sa fie aglomeratie! Si totusi, mijloacele de transport in comun: metroul, troleibuzul, autobuzul, tramvaiul sunt cu mult mai aglomerate decat acum 10 ani. Pei cum asa?

Pei nenea sectoristu’ sau care te ocupi cu recensamantul, cu baietii si fetele astea din provincie cum ramane? Pe ei nu-i treci la recensamant?

Din pacate, in realitate populatia Bucurestiului a crescut cu peste 1 milion de locuitori.

Sa nu-i mai punem totusi la socoteala pe cei ce tranziteaza Bucurestiul. Nu e vina lor ca noi nu avem linie de centura. Trebuie sa manance si centuristele o bucatica de paine,nu?

Ne nastem, murim, luptam, fugim, invadam, suntem cuceriti, furam, daruim, salvam, mintim, suntem cinstiti, lasi sau curajosi, vindem sau cumparam. Un cerc vicios din orice punct ai privi. Intodeauna exista o balanta. Un ying si yang. Orice cuvant sau ma rog, aproape orice cuvant are un antonim.

“Ba, dar lasa-o in plm de filosofie!”

 Buni sau rai?

Unii scriu pentru ca sunt nevoiti, altii din lipsa de ocupatie, unii scriu doar ca sa batjocoreasca limba, aceiasi care, din lene sau varii motive, bine definite insa,  prefera cartile precum dama, asu’, popa in locul oricarui tip de carte: beletristica, stiintifica, etc.

“O imagine face cat o mie de cuvine” ar spune ei, parafrazand un celebru proverb chinezesc. De aceea oamenii destepti aleg youtube cand vine vorba de cultura. O cultura minima trebuie sa existe totusi. Asta ne deosebeste de animale. La dracu’! Nu te-ai plictisiti sa discuti numai despre shopping sau ceea ce a facut vecinu’?

Mass-media ne intoxica in ultimul timp cu vesti despre situatia romanilor din Italia. Cioroianu a spus ceea ce gandeste orice roman despre rromi, dar pastreaza pentru el: “deportare in Sahara”. Se pare ca intr-o tara unde toleranta se apropie de 0, homosexualii sunt mai tolerati decat rromii, desi ambele comunitati sunt neagreate. Se merge pe principiul: dintre doua rele il alegi pe cel mai mic. Romanul discrimineaza pentru ca i se spune/este invatat sa discrimineze. Sa ne aducem aminte inca din copilarie: “Vin tiganii sa te fure daca nu esti cuminte! Te dau la tigani!” Pornim de la inceput cu premisa ca tiganul este o fiinta rea, malefica. Ii despretuim si ar trebui sa recunoastem asta. Unii chiar le doresc moartea. Italienii au incercat sa-i civilizeze. Totusi, civilizatia europeana in superioritatea ei-cu care se mandreste-este incapabila sa faca distinctia intre un popor si o etnie? Pe de alta parte, trebuie sa fie clar ca emigrantii nu vor fi niciodata elitele.Pot fi integrati rromii in societate? Intrebarea pe care ar trebui sa ne-o punem, este daca vor…